Cuvântul metavers a fost printre cele mai căutate pe internet în multe țări între 2021 și 2022. Interesul pentru această temă, spre deosebire de multe alte mode de moment sau știri de actualitate, politică ori divertisment, pare să fie unul durabil, care se va consolida. Motivul pentru care tema stârnește atâta curiozitate ține probabil de experiența noastră recentă (mă refer în special la pandemia încheiată de curând) și de obiceiurile noastre de comunicare: „ecosistemul metavers” are tot potențialul de a ne schimba viețile.
Așa cum în anii ’90 telefoanele mobile au început să modeleze mai întâi felul în care comunicăm și apoi, treptat, felul în care ne trăim relațiile cu ceilalți, la fel se prefigurează și efectele acestei rețele imersive, alcătuite din tehnologii care ne permit să pășim într-o nouă realitate.
Despre evoluția web-ului și despre implicațiile ei în viața de zi cu zi a indivizilor și a societăților s-a scris enorm, și vor mai fi multe de studiat și de spus, pentru că presupune o complexitate în continuă evoluție pentru comportamentul uman. Întrebarea pe care ne-o punem, și care îi interesează deopotrivă pe antreprenori și pe angajați, este următoarea: în ce fel va influența metaversul lumea afacerilor?
Revoluție sau simplă evoluție?
Ca și în cazul apariției internetului sau a telefoanelor mobile, se pune firesc întrebarea dacă metaversul va declanșa o revoluție care îi va purta pe toți utilizatorii spre un sistem nou sau dacă este vorba de o evoluție naturală a ceea ce cunoaștem deja. Printre perspectivele cele mai recente, complete și bogate în detalii se numără interpretarea lui Lorenzo Montagna, fondatorul seconda-stella, companie de consultanță în domeniul tehnologiilor experiențiale. În cea mai recentă carte a sa, „Metaverso Noi e il Web 3.0”, publicată în 2022 de Mondadori, autorul analizează revoluția culturală, economică și socială a metaversului urmând metafora călătoriei, un parcurs de un deceniu spre o nouă dimensiune digitală.
Montagna consideră, asemenea altor observatori ai fenomenului, că este puțin probabil să fie un parcurs „totul dintr-odată”, ci mai degrabă o înaintare pe niveluri, o călătorie, tocmai, printre tehnologii facilitatoare și imersive care ne vor permite să intrăm într-o realitate virtuală. Deocamdată, deși promisiunile sunt multe, foarte puține companii investesc în metavers.
Lumea retailului, și mai exact sectorul fashion, pare să fie cea mai receptivă, dar sunt încă puține brandurile care se îndreaptă cu claritate spre una sau mai multe direcții bine definite, chiar dacă opuse între ele; ca să dăm două exemple opuse: Nike se orientează spre publicul din gaming, în timp ce Adidas urmărește să aducă clientul în propria lume, astfel încât să participe și el la crearea propriului stil.
Ce aplicații pentru business?
Este probabil ca în anii următori să se dezvolte aplicații „practice” ale metaversului în lumea afacerilor. Aici este interesant să ne concentrăm asupra posibilelor efecte pentru sectorul consultanței de management, asupra posibilelor aplicații în procese și asupra implicațiilor pentru angajate și angajați. Suntem convinși că vor exista multe oportunități de a simplifica și de a optimiza unele dintre activitățile legate de sprijinirea și ghidarea clienților spre excelența operațională. Deocamdată, tehnologiile care se dezvoltă cel mai mult pentru business par să fie orientate exclusiv spre realitatea augmentată, adică o integrare între realitatea fizică și lumea digitală, în care lumea senzorială este amplificată prin dispozitive tehnologice.
Diferențele dintre metavers, realitatea augmentată și Web 3.0
Trebuie amintit însă că AR nu este metaversul și nici Web 3.0: este o tehnologie facilitatoare, nu o realitate imersivă care o înlocuiește pe cea reală, ci cel mult una complementară. Redau, pentru claritate, definiția metaversului dată de Montagna: „…este o lume digitală, făcută din spații deschise și partajate, în care ne mișcăm fizic, la persoana întâi sau reprezentați de avatare, pentru a ne întâlni cu alte persoane, pentru a interacționa cu ele, cu obiectele și cu mediile înconjurătoare…”.
Realitatea augmentată ar putea contribui mult la a ne cufunda în perspectiva unui nou layout de fabrică sau ar putea ajuta, poate, prin dispozitive wearable, la creșterea siguranței și a eficienței lucrătorilor. Exemple de succes ale aplicațiilor AR se găsesc în diverse companii producătoare, precum Boeing, în domeniul sănătății și în alte sectoare ale industriei.
Există două aspecte asupra cărora rămân întrebări deschise: comunicarea și viziunea de ansamblu.
Complexitatea comunicării nonverbale
În ceea ce privește comunicarea, aproape toți am trecut prin experiența muncii la distanță și am tras din ea lecții importante, avantaje, dar și dificultăți. Mai exact, când vorbim despre comunicare trebuie să ne amintim că doar o mică parte din ea este reprezentată de ceea ce spunem; o bună parte este, în schimb, rezultatul limbajului nonverbal și paraverbal. Comunicarea se bazează în principal pe limbaje nonverbale: 38% din mesaj ajunge la interlocutor prin ton, ritm și volum (comunicare paraverbală), iar 55% prin semnale fiziologice, gestică, proxemică și postură (comunicare nonverbală). Oricât de realiste ar putea fi avatarele din realitatea virtuală, imitând realitatea prin senzori care comunică cu inteligența artificială, cum vor putea reda pe deplin ceea ce, în relațiile directe obișnuite, se transmite conștient sau nu? Comunicarea nonverbală provine în bună parte din comportamente inconștiente; oricât de complexă ar fi, va putea inteligența artificială să țină pasul cu mintea noastră?
Comunicarea nonverbală este foarte importantă în gestionarea unei echipe și în întâlnirile one to one, atât la nivel individual, cât și la nivel organizațional. Pentru un ochi atent, expresiile feței și atitudinea corporală pot spune multe despre climatul dintr-un mediu de lucru. Mult mai mult decât reiese din cuvintele rostite. Cuvintele singure nu vor fi întotdeauna suficiente pentru a construi o relație limpede între oamenii care colaborează pentru atingerea acelorași obiective.
Nevoia unei viziuni de ansamblu
Prin „viziune de ansamblu” se înțelege capacitatea de a surprinde procesul în toată complexitatea sa, nu doar detaliul unei anumite probleme, al unei etape de lucru sau al unui eveniment.
Procesele nu sunt rezultatul simplei adunări a unor elemente individuale; mai degrabă, pot fi comparate cu înmulțirea a numeroși factori de intrare care, pe măsură ce avansează, generează un rezultat. În elementele individuale, generate de orice input sau, de exemplu, într-o etapă de lucru, putem observa multă variabilitate (mura), care este mama tuturor risipelor (muda). Ceea ce se întâmplă între etapele unui ciclu de lucru care generează valoare adăugată tinde să ocupe între 70 și 80% din timp, așa că am putea ajunge în situația de a avea o prelucrare hipereficientă, dar înconjurată de risipe enorme.
Conștientizarea acestui fenomen nu este suficientă pentru a-i elimina cauzele: este nevoie de o intervenție sistematică, de o schimbare de mentalitate cu efecte concrete. Cum va fi posibil să programăm o realitate, fie ea augmentată sau virtuală, care să surprindă nu doar „timpul care adaugă valoare”, ci întreaga sa complexitate? Valoarea faptului de „a fi în gemba”, acolo unde se întâmplă lucrurile, reprezintă deocamdată o provocare zilnică: de foarte multe ori, de fapt, ne imaginăm sau presupunem ce se întâmplă aflându-ne fizic departe de locul în care are loc evenimentul. Dacă metaversul sau una dintre tehnologiile Web 3.0 ar vrea să accepte o provocare cu un impact semnificativ asupra bilanțurilor companiilor, aceasta ar putea fi reducerea distanței fizice dintre management și procese. Deocamdată rămâne greu de imaginat că s-ar putea emula gemba fără a cădea într-o viziune distorsionată și fără a pierde din vedere imaginea completă a procesului.
De la produs la proces
Călătoria metaversului, ca să-l citez pe Lorenzo Montagna, se anunță lungă și nu lipsită de capcane. În ceea ce privește afacerile, destinația pare încă încețoșată și foarte orientată spre produs, mai degrabă decât spre felul în care acesta este realizat. Va fi cu siguranță interesant de văzut dacă, pe lângă tehnologie, va evolua și focusul și dacă se va orienta spre proces.
Noi, cei de la Inproov, în calitate de profesioniști ai consultanței, ne străduim să integrăm oportunitățile oferite de noile dezvoltări ale metaversului și ale celorlalte tehnologii de realitate augmentată cu acele competențe tehnice și relaționale care nu pot fi dezvoltate decât în gemba, printre oameni în carne și oase.
Bibliografie
- Castells M., Galassia Internet, Oxford, 2001
- Caudell T., Mizell W., Augmented Reality: An Application of Heads-Up Display Technology to Manual Manufacturing Processes. De la Boeing Computer Services, Research and Technology, 1992
- Lazzarin D., Porter: «Con la realtà aumentata colmeremo il gap tra mondo reale e mondo digitale», 2018.
- Montagna L., Metaverso Noi e il web 3.0, Verona, 2022
- Mehrabian A., Nonverbal Communication, Chicago, 1972
- Womack J., Gemba Walks, Milano, 2011
